Ce ii ingrijoreaza cel mai mult pe angajatii din Europa

Printre ingrijorarile salariatilor europeni un loc de frunte il ocupa pastrarea joburilor, puterea de cumparare si salariul pe care acestia il primesc de la compania pentru care lucreaza. Aceasta este concluzia unui Barometru referitor la satisfactia angajatilor europeni, realizat de compania Edenred si citat de Mediafax.

Studiul anual este realizat impreuna cu compania de cercetare de piata Ipsos si vizeaza sa descopere nivelul de satisfactie, motivatia si preocuparile salariatilor in Europa.

Potrivit expertilor, cu toate ca salariul si pastrarea joburilor raman principalele motive de preocupare pentru salariatii europeni, de aceasta data si timpul indelungat pe care acestia il petrec la birou se numara printre motivele care produc griji, mai ales in state europene dezvoltate care au depasit recesiunea economica, precum Marea Britanie, Germania si Suedia.

Cercetarea arata faptul ca 2,9 din 10 dintre salariatii din Europa se declara nemotivati la locul de munca, iar remuneratia ramane principalul motiv de ingrijorare pentru 40% din angajatii de pe continent.

In cazul a circa 38% dintre salariati, cea mai importanta cauza de ingrijorare ramane pastrarea locului de munca, iar intervalul de timp pe care o persoana il petrece la birou lucrand, reprezinta preocuparea cea mai importanta pentru 22% dintre salariati.

In viitor, vom asista la o dezvoltare rapida a unor noi practici de management al resurselor umane!

Pe de alta parte, acest aspect este mult mai important in cazul angajatilor cu functii de decizie. In aceasta situatie, circa 3,6 din 10 dintre manageri si 47% dintre managerii de top din Europa au apreciat ca aloca prea mult timp activitatilor de birou, raportat la numai 19% dintre salariatii non-manageri.

Aproape 67% dintre salariati au declarat ca au obiceiul de a lucra si in afara programului de lucru, iar circa 62% dintre ei sustin ca se ocupa de solutionarea unor probleme personale in timpul orelor de munca. Expertii sunt de parere ca in acest fel se incearca stergerea limitelor dintre programul de lucru de la job si timpul liber al salariatilor.

Pe de alta parte, 4 din 10 angajati apreciaza ca este insuficient cadrul de organizare si recunoastere a noilor moduri de lucru, cum ar fi lucrul la distanta sau programele flexibile.

In ceea ce priveste situatia din tara noastra, nu se constata mari diferente fata de ceea ce se intampla in alte state europene. In acest sens, pastrarea locului de munca reprezinta o preocupare majora, alaturi de ingrijorarea privind puterea de cumparare si nivelul remuneratiei lunare.

Expertii sustin ca optiunile de program de lucru flexibil sunt ca si inexistente, iar joburile part-time, flextime, job-sharing sau lucrul la distanta, sunt in prezent exceptii foarte rare in comparatie cu optiunile standard.

Specialistii apreciaza ca in viitor vom asista in toata Europa la o dezvoltare accelerata a acestor practici de management al resurselor umane. Odata ce tinerii angajati, cu varsta de pana la 30 de ani, se vor integra pe piata muncii, imbinarea muncii cu timpul lor liber isi va pune amprenta si in randul companiilor pentru care lucreaza acestia, sustin expertii.

Alexandru Manole