Certificatele energetice reprezintă documente absolut necesare persoanelor care vor să încheie contracte de închiriere sau contracte de vânzare/cumpărare pentru imobilele pe care le deţin. Lipsa acestora poate însemna anularea actului de vânzare-cumpărare dacă se depune o solicitare în instanță de către o parte interesată (nulitate relativă).
Care sunt documentele necesare pentru obţinerea certificatelor de performanță energetică?
Pentru început, toţi cei care doresc să obţină certificatele de performanță energetică trebuie să ştie că pentru ca acest lucru să fie posibil este important să pună la dispoziţia auditorilor energetici atestați o serie de documente ale imobilului sau părții de imobil pentru care se solicită certificatul energetic.
De exemplu, în cazul apartamentelor sunt necesare schiţele de la cadastru (cunoscute şi sub denumirea de planuri cadrastrale) ori releveurile apartamentelor. Pentru alte tipuri de construcţii, auditorii energetici atestați au nevoie şi de alte tipuri de documente, acestea putând fi găsite în Cartea tehnică a construcției.
Pentru ce tipuri de clădiri sunt necesare certificatele energetice şi care sunt excepţiile?
Conform legislaţiei în vigoare în România, certificatele energetice sunt necesare pentru toate imobilele care urmează să fie vândute, închiriate ori care se recepţionează (aşa cum sunt clădirile nou construite). Există, însă şi excepţii.
De exemplu, certificatele nu sunt necesare pentru lăcaşurile de cult, ori alte tipuri de clădiri care sunt construite cu caracter religios şi nici pentru clădirile ori monumentele protejate, care fac parte din zone speciale.
În acelaşi timp, certificatele nu trebuie obţinute nici pentru clădirile provizorii, care urmează a fi folosite pentru o perioadă de cel mult doi ani şi nici pentru atelierele şi clădirile nerezidenţiale, care au un consum energetic foarte mic.
Clase energetice în care pot fi încadrate imobilele
În România există în prezent 7 clase energetice în care pot fi încadrate imobilele, indiferent dacă este vorba despre case, apartamente, clădiri de birouri, restaurante, hoteluri sau clădiri în care se desfăşoară activităţi cu publicul.
- Tehnici de vanzare
- Finanate si economie
- Management si leadership
- Marketing si branding
- Marketing online
- Resurse umane
- PR si comunicare
- Idei de afaceri
- Interviuri antrepenori de succes
- Povesti despre afaceri de succes
-
Tehnici de vanzare
Tehnici de vanzare
Tehnici de vanzare
-
Cum sa fii un lider eficient
Cum sa fii un lider eficient
Cum sa fii un lider eficient
-
Cum sa fii un lider eficient
Cum sa fii un lider eficient
Cum sa fii un lider eficient
-
Instrumente creative pentru reclame virale
Instrumente creative pentru reclame virale
Instrumente creative pentru reclame virale
-
Marketing online
Marketing online
Marketing online
-
Resurse umane
Resurse umane
Resurse umane
-
PR si comunicare
PR si comunicare
PR si comunicare
-
Start afacere
Start afacere
Start afacere
-
Start afacere
Start afacere
Start afacere
-
Start afacere
Start afacere
Start afacere
În acest context, A este cea mai bună clasa energetică, ceea ce înseamnă că imobilele au cel mai scăzut consum de energie: sub 125 kWh/m2/an, iar G este cea mai slabă clasă energetică, imobilele înregistrând anual un consum de peste 820 kWh/m2/an.
Perioada de valabilitate a certificatelor de performanță energetică
Din punct de vedere legal, certificatele energetice au o valabilitate de până la 10 ani.
Totuși, dacă eficiența energetică a construcției este schimbată (prin modernizarea lor), se poate contacta un auditor care să emită un alt certificat de performanță energetică (CPE).
Solicitanții care au nevoie de certificate energetice trebuie să contacteze auditorii atestați în acest domeniu, să le pună la dispoziţie toate actele necesare, iar ulterior să stabilească o întâlnire la faţa locului cu aceștia. Studiind clădirea, auditorii obțin o serie de informații care completează datele rezultate din studierea actelor, urmând ca mai apoi să propună încadrarea imobilelor într-una din cele 7 clase energetice.
